Oamenii nu au înțeles încă importanța colectării bateriilor uzate

Deși colectarea bateriilor este gratuită, în România, doar o categorie limitată de consumatori, din rândul  populației tinere, a dezvoltat obiceiul de a le depune în locurile destinate. În modelul european, poluatorul plătește. Elena Gaspar, președintele Asociației Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor (SNRB) ne spune ce pași trebuie urmați pentru a colecta bateriile uzate, în funcție de tipul lor.

  1.Unde se pot depozita bateriile mai mari?

Și bateria de laptop, și cea de telefon, pot fi duse la colectare, în hipermarket-uri, acolo unde există acele cutii și pentru bateriile mici. Pentru bateriile mai mari, din categoria celor industriale  (trotinete, biciclete electrice, mașini electrice) sunt alte modalități de colectare. La cerere, colectorul cu care lucrezi îți trimite niște containere speciale.  De exemplu, noi avem containere care lasă fumul să iasă, dar nu lasă și focul. Deci cumva taie oxigenul. Și asta conferă siguranță colectorului.

   2. Avem în România suficiente stații de colectare și reciclare pentru baterii ?

Pentru bateriile portabile, în principiu există destul de multe, pentru că fiecare organizație de genul organizației noastre și-a dezvoltat propriile puncte de colectare: în retail, la firme, în școli. Problema e că aportul voluntar este foarte mic. 10% din ceea ce colectăm noi provine din acest aport voluntar. Restul provine de la agenții economici.

Pentru alt gen de baterii, lucrurile devin mai complicate. Acolo colectorul este cel care trebuie să creeze un spațiu pe care consumatorii ar trebui să-l susțină împreună cu colectorul.

În ceea ce privește reciclarea, pentru bateriile alcaline și zinc-carbon, deci baterii normale, avem doi reciclatori. Pentru reciclarea de litiu-ion în acest moment avem minunata cifră de zero. Unul din reciclatorii care acum are partea de alcaline lucrează la dezvoltarea liniei pentru litiu-ion și speră să-i poată da drumul în septembrie. Dar va fi o linie de capacitate mică.

Însă chiar și la nivel european capacitatea pentru litiu-ion este mult subdimensionată. Există o evaluare făcută de Comisia Europeană și Eucobat, ( organizație de management pentru deșeurile din baterii, din care facem și noi parte https://www.eucobat.eu/) care estimează că până în 2030, necesarul de cantități pentru reciclare va fi undeva la 300 de mii de tone anual. În acest moment capacitatea la nivel european depășește cu puțin 35 de mii de tone anual. Pe de o parte este o oportunitate de business, pe de altă parte sigur că necesită o investiție.

 3. Care este abordarea preferată de români pentru baterii ? Preferă să le colecteze sau pur și simplu să le arunce pe oriunde?

Din păcate în România, oamenii colectează și duc bateriile într-un loc punct de colectare doar dacă au un beneficiu. Există și oameni care ne mai sună sau ne scriu că au baterii pe care vor să le dea la reciclat. Este o anumită categorie care și-a dezvoltat cumva astfel de obiceiuri, sunt oameni tineri, undeva între 25-35 de ani. Noi vrem să transmitem tuturor că procedura e simplă: oricine poate intra pe site-ul nostru (https://www.snrb.org/prezentare-snrb) să ne solicite, noi le trimitem recipiente de colectare la domiciliu. Sunt niște recipiente micuțe. Noi le dăm tuturor, inclusiv firmelor, cu titlu gratuit. Colectarea se face cu titlu gratuit. Trimitem și pe cineva care să le ridice sau le spunem unde să meargă să le depună în recipiente. Și dacă doresc să primească ceva la schimb, le pot duce în supermarket-urile Carrefour, cu care noi avem o campanie și unde pot primi baterii la schimb.

În momentul în care cineva vrea să ducă la reciclare baterii de laptop, de exemplu, trebuie să pună un scotch pe poli. Este suficient să se evite contactul cu alte baterii și să se evite riscul de foc. Oamenii nu trebuie însă să se sperie dacă au o baterie cu litiu. Dacă ai un device cum este telefonul, sau o baterie externă și vezi că s-a umflat un pic, o scoți și o pui într-un loc sigur. Primul semn este umflătura, după care iese un fum care miroase urât.

 4.Ați susține masuri mai „serioase“ pentru a convinge oamenii să arunce bateriile uzate doar în locuri special amenajate ?

În luna iulie a fost publicat în Jurnalul Oficial al UE noul Regulament pentru baterii, pentru că Directiva pentru baterii a fost amendată și transformată în Regulament. El este deja în vigoare și va produce efecte începând cu 1 ianuarie 2024. Regulamentul prevede varianta de sancțiuni, însă fiecare stat membru are la dispoziție 18 luni, cred, de la intrarea lui în vigoare, să transmită către CE sancțiunile pe care vrea să le aplice.

Există și acum în România o legislație privind reciclarea bateriilor, problema este că nu se aplică. Conform legislației în vigoare, un magazin care comercializează baterii sau produse cu baterii este obligat să aibă un punct de colectare în care oamenii să poată aduce în mod gratuit bateriile pentru reciclare. Dar nu există și o penalitate atașată. Deci dacă-l vizitează Garda de mediu, îi poate doar recomanda să creeze acel punct. Altceva nu are ce să-i facă. Nu poate să-i dea amendă. Noi îi rugăm pe retaileri  să le punem la dispoziție gratis recipiente de colectare.

Pentru tot ce înseamnă deșeuri ar trebui să existe măsuri care să fie aplicate, inclusiv amenzi. Colectezi separat, ești conștiincios, plătești mai puțin lunar pentru ridicarea gunoiului. Nu colectezi separat, plătești mai mult, așa cum se întâmplă și în alte țări din Europa.