Stocarea energiei devine infrastructura critica a tranzitiei energetice: Romania lanseaza apelul de 150 milioane EUR pentru baterii stand-alone
Dupa valul accelerat de investitii in energie solara si eoliana, atentia industriei energetice se muta tot mai mult catre stocarea energiei. In intreaga Europa, sistemele de baterii pentru stocarea energiei electrice, cunoscute in industrie ca BESS (Battery Energy Storage Systems), sunt considerate una dintre verigile esentiale ale tranzitiei energetice. Ele nu produc energie electrica, dar ofera flexibilitate sistemului, permitand mutarea energiei din perioadele cu productie ridicata si cerere scazuta catre perioadele cu consum mai mare sau productie regenerabila redusa.
In acest context, Romania trece de la etapa de pregatire la cea de implementare a unei noi scheme de sprijin de 150 milioane EUR, finantata din Fondul pentru Modernizare si dedicata instalatiilor autonome de stocare in baterii. Ministerul Energiei a anuntat deschiderea apelului ‘Sprijinirea investitiilor in dezvoltarea instalatiilor autonome (stand-alone) de stocare in baterii a energiei electrice‘, proiectele urmand sa fie depuse prin platforma MySMIS2021 in perioada 1 septembrie 2026, ora 12:00 – 30 octombrie 2026, ora 14:00.
Masura este relevanta nu doar prin dimensiunea bugetului, ci mai ales prin logica de selectie. Schema nu urmareste simpla finantare a celor mai mari proiecte, ci incurajeaza eficienta utilizarii banului public. Proiectele vor fi evaluate competitiv in functie de valoarea ajutorului de stat solicitat raportata la capacitatea instalata de stocare, exprimata in EUR/MWh. Astfel, solicitantii care pot livra capacitate de stocare cu un nivel mai redus de sprijin public per MWh vor avea un avantaj semnificativ. Aceasta abordare transmite un mesaj clar pietei: Romania incepe sa trateze stocarea nu doar ca pe o componenta tehnica suplimentara, ci ca pe un segment investitional care trebuie sa fie competitiv, bancabil si eficient din punct de vedere economic.
Din punct de vedere tehnic, schema este dedicata instalatiilor autonome de stocare in baterii, de tip stand-alone, conectate la linii de transport sau de distributie a energiei electrice, indiferent de nivelul de tensiune. Sunt eligibile instalatii noi, capabile sa functioneze independent, nu proiecte de inlocuire a unor capacitati existente si nici proiecte combinate de producere a energiei regenerabile si stocare in cadrul aceleiasi investitii. Fiecare proiect trebuie sa asigure o putere instalata de minimum 1 MW si un raport intre capacitatea de stocare exprimata in MWh si puterea instalata exprimata in MW de cel putin 2:1. Practic, instalatia trebuie sa poata functiona in regim de incarcare sau descarcare la puterea instalata timp de minimum doua ore, ceea ce indica o orientare catre sisteme capabile sa ofere flexibilitate reala retelei.
Rolul acestor instalatii este strans legat de evolutia Sistemului Electroenergetic National. Pe masura ce creste ponderea surselor regenerabile, sistemul are nevoie de instrumente care sa gestioneze variabilitatea productiei si sa reduca presiunea asupra retelei. Bateriile stand-alone pot absorbi energia atunci cand productia este ridicata si cererea este mai redusa, apoi o pot injecta inapoi in retea atunci cand consumul creste sau productia din surse regenerabile scade. Prin aceasta functie, stocarea contribuie la integrarea unor volume mai mari de energie regenerabila, la reducerea congestiilor, la limitarea riscului de curtailment si la imbunatatirea sigurantei in alimentare. In plus, instalatiile de stocare pot participa la pietele de energie electrica, inclusiv la piata pentru ziua urmatoare si la pietele intrazilnice, precum si la servicii de sistem, piata de echilibrare si mecanisme de gestionare a congestiilor, in masura in care indeplinesc cerintele tehnice aplicabile.
La schema pot participa intreprinderi indiferent de categoria de marime, respectiv microintreprinderi, intreprinderi mici si mijlocii, intreprinderi mari, inclusiv intreprinderi nou-infiintate, cu conditia sa aiba inscrise in actul constitutiv activitati aferente diviziunii CAEN 35 si sa indeplineasca toate criteriile prevazute in schema de ajutor de stat si in ghidul solicitantului. In cazul intreprinderilor nou-infiintate, capitalul social subscris si varsat trebuie sa fie de minimum 100.000 lei.
Schema vizeaza instalarea unei capacitati totale de stocare de minimum 2.174 MWh. Sprijinul poate ajunge pana la 15 milioane EUR per intreprindere, in limita a maximum 69.000 EUR/MWh instalat si pana la 100% din costurile eligibile. Totusi, caracterul competitiv al apelului inseamna ca solicitarea valorii maxime nu va fi neaparat cea mai buna strategie. Dezvoltatorii vor trebui sa gaseasca un echilibru intre valoarea sprijinului solicitat, costurile reale ale investitiei, contributia proprie si bancabilitatea proiectului. Sunt excluse anumite tehnologii de baterii, precum cele pe baza de plumb, NiCd sau NiMH, ceea ce indica o orientare catre solutii moderne si compatibile cu obiectivele de decarbonizare si modernizare a sistemului energetic.
Documentatia arata totodata ca apelul este destinat unor proiecte avansate, nu unor concepte aflate intr-o faza preliminara. Solicitantii trebuie sa demonstreze capacitate tehnica si financiara, sa prezinte studii de fezabilitate, bugete detaliate, documente privind dreptul asupra terenului, documentatie de mediu, conformare cu principiul DNSH si dovezi privind situatia juridica si financiara a companiei. Activitatile eligibile includ achizitionarea de instalatii si echipamente noi pentru construirea capacitatilor stand-alone de stocare, precum si realizarea constructiilor care fac obiectul proiectului de stocare in baterii.
Pentru investitori, dezvoltatori, furnizori de tehnologie si companii energetice, lansarea oficiala a apelului poate marca inceputul unei etape mai mature a pietei romanesti de stocare. Succesul va depinde nu doar de accesul la finantare, ci de calitatea proiectului, eficienta costurilor, maturitatea documentatiei si capacitatea efectiva de implementare. In urmatoarele luni, piata BESS din Romania va intra intr-o faza decisiva, in care proiectele bancabile si bine pregatite vor avea cele mai mari sanse sa transforme stocarea dintr-o oportunitate tehnologica intr-o componenta reala a infrastructurii energetice nationale.