Orașul de 15 minute devine un termen uzual în cercurile de planificare urbană, dar și în cele politice. Un exemplu recent este Paris, unde ”orașul de 15 minute” a fost unul din sloganurile Primarului Anne Hidalgo în campania de realegere. Aceasta promite o transformare ecologică a Parisului, în care cetățenii să depindă cât mai puțin de automobilul personal.

Definițiile orașului de 15 minute variază în funcție de mai mulți parametri, printre care modurile de transport incluse în acest tip de planificare urbană. Se profilează astfel nevoia clarificării termenului de către urbaniști, pentru a nu ajunge în situația de a fi folosit doar ca slogan politic.

Potrivit unei analize Public Square, o publicație CNU (Congress for the New Urbanism), orașul de 15 minute poate fi definit ca o geografie ideală în care cele mai multe nevoi și dorințe umane pot fi îndeplinite la o distanță de călătorie de 15 minute. În timp ce automobilele pot fi parte din orașul de 15 minute, ele nu pot determina amploarea sau forma urbană a acestuia.

În schimb, orașul de 15 minute este definit de capacitatea sa de a oferi acces la toate nevoile umane, mergând pe jos sau cu bicicleta timp de un sfert de oră sau mai puțin.

Implicații și fezabilitate

Majoritatea zonelor urbane construite înainte de proliferarea covârșitoare a mașinilor au din start structura unui oraș de 15 minute – deci realizarea obiectivului poate fi relativ ușoară, în funcție de cât de mult s-a schimbat țesutul urban de-a lungul timpului. Pentru orașele construite mai recent și zonele suburbane, sarcina va fi mai dificilă.

Conform Public Square, când o zonă urbană atinge obiectivul orașului de 15 minute prin evoluție organică sau prin stimulare legală, urmează mai multe implicații pozitive:

• Un oraș de 15 minute este echitabil din punct de vedere socioeconomic – cei care nu au mașină ar putea accesa cu ușurință toate punctele de interes
• Nevoia de utilizare a mijloacelor de transport personale și/sau publice este minimizată – prin urmare, reducerea necesității combustibilului atenuează încălzirea globală
• Este promovat transportul alimentat de oameni, care îmbunătățește sănătatea, bunăstarea și mediul
• Amplasarea convenabilă a serviciilor, accesibilă prin mai multe moduri, economisește timp și îmbunătățește calitatea vieții

Provocări

Orașul de 15 minute este un ideal evaziv, care depinde de:

• Lista necesităților și dorințelor care trebuie furnizate în cadrul cartierului (de exemplu, de la o școală elementară sau o clinică la o universitate sau un spital)
• Mijloacele de transport, care vor determina dimensiunea cartierului
• Ceea ce se presupune a fi densitatea medie a locuințelor, care determină populația din cartier capabilă să susțină serviciile
• Vor exista cu siguranță bariere în anumite zone, precum amplasamente industriale cu fațade inactive, curți scolare mari, etc.
• Serviciile de transport în comun: Serviciul de tranzit este una dintre nevoile umane care ar trebui să fie îndeplinite în orașul de 15 minute, dar utilizarea acestuia pentru a defini conceptul prezintă dificultăți serioase. Cât de departe poate ajunge o persoană în 15 minute folosind transportul depinde de prea multe variabile. Mersul pe jos și cu bicicleta nu depind de aceste variabile și sunt în esență din ușă în ușă. Deși transportul în comun trebuie promovat în orașul de 15 minute, introducerea lui în definiția orașului de 15 minute poate introduce o slăbiciune în concept, conform analizei Public Square

Aici puteți consulta analiza realizată de Public Square.